Litigiu de muncă. Daune morale. Întinderea obligaţiei de informare a angajatului la încheierea contractului individual de muncă. Momentul în care a avut loc presupusa încălcare de către angajator a obligaţiei de informare cu privire la fuziune. art. 17 alin. 2 şi 3 şi art. 19 din Codul munciiDaunele morale reprezintă compensaţii ce pot fi acordate salariatului doar atunci când se face dovada că, urmare comiterii unei fapte de către angajator, s-au cauzat reale suferinţe psihice părţii vătămate, care nu sunt echivalente cu stresul sau consumul nervos, acestea din urmă nefiind în măsură să justifice acordarea daunelor morale. Ca atare, nu se pot acorda daune morale reclamantului, deşi aceasta a obţinut în prezentul cadru procesual recunoaşterea parţială a
(1) C. muncii, in sensul instituirii raspunderii angajatorului si pentru daune morale, s-ar impune si modificarea corespunzatoare a art. 254 din acelasi cod, 106. Din coroborarea dispozitiilor art. 278 C. muncii cu dispozitiile art. 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, care prevad ca dispozitiile acestei legi se completeaza cu dispozitiile legislatieiDaunele morale reprezintă prejudicii cauzate unei persoane, constând în suferințe de ordin psihic, care pot fi acordate numai în măsura dovedirii lor, reclamantul având sarcina probării existenței prejudiciului moral, pentru că, deși aceste daune au caracter nepatrimonial, moral, reparația cerută este materială, patrimonială, ceea ce impune, pentru găsirea unor criterii de apreciere corectă a valorii lor, elemente probatorii adecvate.
(1) din codul muncii prin legea nr. 237/2007, s-au creat in jurisprudenta doua opinii, prima fiind ca angajatorul poate fi tras la raspundere pentru prejudiciul moral suferit de salariat, chiar daca aceasta raspundere nu este prevazuta in ccm sau contractul individual de munca al salariatului, instantele admitand o astfel de cerere motivat de …
Acțiunea promovată de recurenta - reclamantă a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998, art. 999 cod civil, aspect relevat și de motivarea instanței de fond, valoarea despăgubirilor materiale și a daunelor morale pretinse, fiind, conform precizării la acțiune, de 8.000 lei, ( câte 4.000 lei pentru fiecare pârât daune materiale circumscris acestui caz de casare, recurenta a susținut că prin decizia atacată curtea de apel a încălcat dispozițiile legii nr. 136/1995 care reglementează acordarea daunelor morale, făcând referire la criterii ce trebuiau avute în vedere la determinarea cuantumului daunelor materiale ce au fost solicitate, în sensul că în loc să analizeze și să … Astfel, acordarea de daune morale salariatilor a constituit subiectul Deciziei nr. 721/2006 a Curtii Constitutionale, prin care s-a statuat ca prevederile anterioare ale art. 269 alin. 1 din Codul Muncii nu restrictionau dreptul persoanei, care avea calitatea de salariat si era discriminata la locul de munca, de a solicita instantei DMZFolE.